Obiceiuri Bucovinene

De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.

O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata mascatilorPrezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la rasaritul soarelui, atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilorUnul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos! " insemnind chiar blana de urs."

La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu fringhii care au fost rasucite din paie de griu sau secara. El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu, care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pina la trecerea in noul an", ne spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.